2 Împăraţi 4:27 — „Și cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrățișat…”

2 Împăraţi 4:27 · Biblia Cornilescu

Și cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrățișat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Lasă-o, căci este tare amărîtă, și Domnul mi-a ascuns lucrul acesta, și nu mi l-a făcut cunoscut.”

Vezi în capitol

În context — 2 Împăraţi 4

26 Acum, aleargă dar înaintea ei, și spune-i: ,Ești bine? Bărbatul tău și copilul sînt bine?’ Ea a răspuns: „Bine.”

27 Și cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrățișat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Lasă-o, căci este tare amărîtă, și Domnul mi-a ascuns lucrul acesta, și nu mi l-a făcut cunoscut.”

28 Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N'am zis eu: „Nu mă amăgi?”

Citește tot capitolul 2 Împăraţi 4 ›

Trimiteri — 18 referințe

Geneza 18:17 Atunci Domnul a zis: „Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?...
2 Samuel 7:3 Natan a răspuns împăratului: „Du-te și fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine.”
1 Samuel 1:10 Și Ana se ruga Domnului cu sufletul amărît și plîngea!
2 Împăraţi 4:25 Ea a plecat deci și s'a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe și a zis slujitorului său Ghehazi: „Iată pe Sunamita aceea!
2 Împăraţi 6:12 Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rostești în odaia ta de culcare.”
Iov 10:1 M'am desgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
Proverbele 14:10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
Proverbele 18:14 Duhul omului îl sprijinește la boală; dar duhul doborît de întristare, cine-l va ridica? -
Amos 3:7 Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi prooroci.
Matei 15:23 El nu i-a răspuns nici un cuvînt. Și ucenicii Lui s'au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi.”
Matei 20:31 Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!”
Matei 28:9 Dar iată că le-a întîmpinat Isus, și le-a zis: „Bucurați-vă!” Ele s'au apropiat să -I cuprindă picioarele, și I s'au închinat.
Marcu 10:13 I-au adus niște copilași, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe ceice îi aduceau.
Marcu 14:6 Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace; de ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine;
Luca 7:38 și stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus și plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult, și le ungea cu mir.
Ioan 4:27 Atunci au venit ucenicii Lui, și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuș nici unul nu I-a zis: „Ce căuți?” sau: „Despre ce vorbești cu ea?”
Ioan 12:4-7 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis:
Ioan 15:15 Nu vă mai numesc robi, pentrucă robul nu știe ce face stăpînul său; ci v'am numit prieteni, pentrucă v'am făcut cunoscut tot ce am auzit dela Tatăl Meu.