Psalmii 108
1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
2 Deșteptați-vă, alăută și arfă! Mă voi trezi în zori de zi.
3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.
4 Căci mare este bunătatea Ta și se înalță mai pe sus de ceruri, iar credincioșia Ta pînă la nori.
5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și fie slava Ta peste tot pămîntul!
6 Pentru ca prea iubiții Tăi să fie izbăviți, scapă-ne prin dreapta Ta, și ascultă-ne!
7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia Lui: „Voi birui, voi împărți Sihemul, voi măsura valea Sucot;
8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, și Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;
9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălțămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra țării Filistenilor!”
10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, și care nu vrei să mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.
13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmașii noștri.